loginizer
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/svvartpq/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114De ce este important să locuiești într-un sector funcțional?
Un sector funcţional înseamnă pentru tine:
Urbanismul a fost folosit de administrațiile de până acum ca un instrument de promovare exclusiv a intereselor imobiliare de grup în detrimentul drepturilor cetățenilor Sectorului 1.
Întregul sector suferă încă în contextul unei dezvoltări haotice și neplanificate, bazată pe utilizarea în exces a regimului derogatoriu al PUZ-urilor și întârzierea nepermis de lungă a actualizării Planului de Urbanism General. Acest tip de dezvoltare nu ia în considerare necesitățile unui oraș funcțional, în care nevoile cetățenilor sunt deservite armonios de servicii publice și private.
Traficul blocat se datorează nu doar nerealizării investițiilor, dar și impredictibilității dezvoltării orașului. Această realitate nu permite o gândire pe termen lung a dezvoltării sectorului și o echilibrare a intereselor tuturor beneficiarilor.
Serviciile publice de urbanism și autorizare a construcțiilor eșuează nu doar în această misiune de bază, dar sunt în același timp lente și ineficiente. Încă nu avem o situație clară și completă a terenurilor din sector și a construcțiilor, înregistrate într-un sistem cadastral.
Riscurile nu sunt tratate sistematic, fie că vorbim de siguranța locuirii și prezervarea patrimoniului arhitectural, risc seismic sau reziliență în fața provocărilor climatice.
Orașul nu este doar un țesut urban care trebuie să rămână funcțional, este și o structură cognitivă, o hartă pe care oamenii navighează în viața de zi cu zi. Ca spațiu uman, trebuie să aibă centre și puncte cheie simbol care să creeze sens și semnificație.
Începând cu anul 2009, a fost abrogat alineatul din legea 350/2001 care stipula: „Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investiții. Planurile urbanistice zonale reglementează condițiile de amplasare a investițiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.” Situația a fost agravată de expirarea PUG-ului București și a condus la o dezvoltare haotică bazată pe PUZ-uri și PUD-uri necorelate și care nu au ținut cont întotdeauna de interesul comunității.
În felul acesta s-a autorizat construirea de cartiere fără acces facil către punctele de interes imediat ale locuitorilor, cum ar fi școli, locuri de muncă, spații culturale (ex. Greenfield). Zone istorice (ex. Bazilescu) sunt distruse din punct de vedere urbanistic prin inserarea unor construcții cu regim de înălțime și funcțiuni improprii zonei, conducând la scăderea dramatică a calității vieții și la pierderea identității zonei.
A sosit momentul ca urbanismul să fie real aplicat de administrația locală și perceput de către toți cetățenii ca ceva pozitiv în viețile lor, ca un sistem care le protejează drepturile. Cu alte cuvinte, trebuie aplicat un urbanism civilizat și echilibrat care să confere un echilibru între nevoia de dezvoltare a sectorului și nevoia de a beneficia de un trai comod și sănătos al locuitorilor.
Legile actuale ale urbanismului nu sunt perfecte dar pot fi aplicate echitabil și cu buna credință de către o administrația locală competentă în interes public.
Măsurile care vor fi luate sunt:
Sectorul 1 are nevoie de o dezvoltare policentrică durabilă, predictibilă, în strânsă legătură cu dezvoltarea infrastructurii și prognoza pe termen mediu și lung a impactului dezvoltării.
Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de capacitatea de transport a rețelei de străzi și bulevarde existente.
Administrația locală trebuie să definească întâi zonele de dezvoltare, să planifice dezvoltarea infrastructurii rutiere și edilitare și a transportului public. Autorizațiile de construcție, respectiv de funcționare, trebuie acordate după realizarea acestora, în același regim ca al utilităților.
O astfel de abordare este necesară atât pentru protejarea drepturilor rezidenților și proprietarilor de spații construite, dar și pentru protejarea drepturilor viitorilor cumpărători și utilizatori în zona de dezvoltare.
Planificarea urbană are un rol critic în funcționarea sistemului de transport urban, prin:
Dezvoltarea sectorului trebuie să cuprindă o serie de proiecte ce pot fi realizate în mod etapizat, în urma unor analize de impact și a necesarului de resurse.
Considerăm necesare următoarele proiecte:
Definirea ariilor urbane funcționale și a zonelor de dezvoltare
Este vitală identificarea ariilor urbane funcționale existente în Sectorul 1, respectiv definirea/planificarea unor arii urbane funcționale necesare comunității, astfel încât să fie construite premisele și condițiile unei mobilități urbane sustenabile, atât în interiorul ariei teritorial-administrative, cât și în relația cu zonele exterioare din imediata vecinătate sau cu cele mai îndepărtate.
Definiția unei „arii urbane funcționale” a fost convenită între Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Eurostat și Directoratul General pentru Politici Regionale și Urbane al Comisiei Europene, ca fiind bazată pe densitatea populației prin care se identifică o aglomerare urbană și pe fluxurile de călători către muncă ce identifică entități de pe piața muncii integrate cu respectiva aglomerare urbană. O arie urbană funcțională ar trebui, de asemenea, să ia în considere facilitățile de educație (grădinițe, școli), sănătate (dispensare, policlinici, spitale), culturale și de divertisment (muzee, teatre, cinematografe, parcuri și grădini, amenajări pentru sport și relaxare), aflate în interiorul ariei sau la distanțe convenabile din punct de vedere al accesibilității.
Direcțiile de acțiune pentru administrarea Sectorului 1, împreună cu susținerea PMB, sunt:
Servicii urbane și calitatea vieții
Calitatea vieții cetățenilor din comunitate constituie o responsabilitate a administrației publice, care trebuie sa elaboreze politici publice în sprijinul asigurării/creșterii acesteia.
Pentru toți cetățenii unei comunități este foarte important timpul petrecut în trafic, pentru deplasările curente la locul de munca, către facilitățile comerciale, de sănătate sau culturale.
Este, de asemenea, important pentru calitatea vieții modul în care copiii au acces la unitățile de învățământ și siguranța lor pe drumurile publice. Persoanele în vârstă trebuie sa se poată bucura și ele de o calitate a vieții în comunitate, deplasările lor fiind mai dificile și legate mai mult de facilitățile de sănătate (policlinici, farmacii), de aprovizionare (piețe, magazine în proximitate), dar și de locuri de relaxare (grădini, parcuri), inclusiv de căile de acces către școli și grădinițe pentru cei care au în grijă nepoți.
Evident, calitatea vieții cetățenilor este influențată grav și de poluarea generată de traficul auto. Direcțiile de acțiune pentru administrarea Sectorului 1, împreună cu susținerea Primăriei Municipiului București, sunt:
În aglomerările urbane, condițiile de mobilitate și accesibilitate au devenit un element cheie de evaluare a calității vieții, nu doar din punct de vedere al condițiilor de mediu (poluare, zgomot), dar și din punct de vedere al timpului consumat pentru diversele deplasări necesare sau dorite, al siguranței și confortului cetățenilor.
Mobilitatea urbană sustenabilă constituie deja un concept utilizat pe larg și foarte serios la nivelul UE. Există un număr important de documente generate pe această temă, care vin în sprijinul membrilor UE, dar mai ales în sprijinul comunităților regionale/locale și cetățenilor.
Planul de Mobilitate Urbană Sustenabilă, deși este văzut ca o responsabilitate a comunității locale/regionale, nu se poate realiza și implementa în absența colaborării active cu administrația publică centrală (Guvern și ministerele de resort) și fără o largă consultare/implicare a unor specialiști (mediul universitar, consultanți, mediul de afaceri) și a cetățenilor.
Sustenabilitatea în mobilitatea urbană are la bază integrarea, participarea și evaluarea continuă a soluțiilor identificate și implementate. Un sistem de transport sustenabil este accesibil și îndeplinește cerințele de mobilitate de bază ale tuturor utilizatorilor săi (ex. rezidenți, afaceri și industrii), asigură o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare între diversele moduri de transport.
Mai mult, un sistem de transport sustenabil echilibrează necesitățile de viabilitate economică, echitate socială, sănătate și calitatea mediului, asigură utilizarea eficientă a spațiului urban ocupat de infrastructura de transport și serviciile aferente, dar și îmbunătățește siguranța și securitatea drumurilor.
Trebuie subliniat că atingerea obiectivelor de mobilitate urbană sustenabilă și de accesibilitate este condiționată în mare măsură de un nivel ridicat de cooperare, coordonare și consultare între diferitele nivele ale administrației publice centrale și locale, între primăriile de sector și PMB, dar și între instituții, atât în ce privește planificarea, implementarea, cât și în etapele de monitorizare a performanțelor și îmbunătățire a sistemelor.
Principalele acțiuni pentru susținerea mobilității urbane sustenabile țin de:
Parcare
Sectorul 1 este un sector în care presiunea insuficienței locurilor de parcare este foarte mare, pe de o parte pentru că avem un parc mare de mașini iar pe de altă parte pentru că în fiecare zi sectorul este tranzitat de un flux auto din toată zona metropolitană și din țară, flux datorat lipsei alternativelor de transport viabile. Deficitul de locuri de parcare la nivelul Sectorului 1 este cronic iar situația se degradează pe zi ce trece o dată cu creșterea parcului de mașini. Soluțiile pe termen scurt și mediu propuse pot aduce o îmbunătățire imediată a situației existente:
Vom pune capăt parcărilor improvizate; asigurarea spațiilor de parcare este o problemă urgentă și pentru siguranța pietonilor, în condițiile în care mașinile ocupă trotuarele; pietonii, mulți bătrâni, părinți cu copii, sunt nevoiți de multe ori să circule în prezent pe carosabil; vom combate această practică generalizată a parcării pe trotuar prin măsuri disuasive.
Încurajarea transportului alternativ
Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de capacitatea de transport a rețelei de străzi și bulevarde existente.
Administrația locală trebuie să definească întâi zonele de dezvoltare, să planifice dezvoltarea infrastructurii rutiere și edilitare și a transportului public. Autorizațiile de construcție, respectiv de funcționare, trebuie acordate după realizarea acestora, în același regim ca al utilităților.
Pentru a transforma Sectorul 1 într-un sector prietenos cu locuitorii, trebuie conceput un regulament de urbanism aplicabil, care să pună accent și pe nevoile pietonului. Obiectivul este acela că fiecare spațiu public să̆ aibă̆ un rol clar și semnificativ în structura de ansamblu a sectorului. Trotuarele sunt cele mai importante spații pentru pietoni. Totodată, spațiul public reprezentat de zona pietonală reprezintă și zona de transfer între mijloacele de transport în comun.
Trotuarele trebuie sa fie redate pietonilor, spațiul public trebuie amenajat astfel încât utilizarea lui să fie comodă. Stațiile transportului public trebuie amplasate și amenajate astfel încât să fie vizibile, să asigure protecție în condiții atmosferice dificile, să asigure informații și facilități necesare pietonilor. Accesul autovehiculelor în spaţiul destinat pietonilor va fi restricționat prin sistemul de monitorizare al parcării și, în cazuri extreme, montarea stâlpișorilor de siguranță.
În colaborare cu Primăria Municipiului București (PMB), organizații ale arhitecților, experți în domeniu (prin concursuri, în urma unor dezbateri cu cetățenii etc.) trebuie realizată o strategie de revitalizare a zonelor pietonale, a trecerilor de pietoni, a stațiilor de autobuze și tramvaie, urmărindu-se inclusiv facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități.
Pentru ușurința transferului, spațiul public trebuie amenajat astfel încât utilizarea lui să fie comodă. Stațiile transportului public trebuie amplasate și amenajate astfel încât să fie vizibile, să asigure protecție în condiții atmosferice dificile, să asigure informații și facilități necesare pietonilor.
Accesibilizarea spațiilor pentru publice pentru persoanele cu dizabilități
Întreg spațiul public trebuie reorientat pentru a putea fi accesibil persoanelor cu dizabilități. De la refacerea pavajului și a trecerilor pentru pietoni până la asigurarea spațiului minim necesar deplasării și accesibilizarea tuturor clădirilor publice, pregătirea spațiului public pentru folosire de către persoanele cu dizabilități este o obligație în vederea incluziunii firești a acestei categorii în societate.
În ceea ce privește stațiile de transport în comun, condiția necesară este cea de siguranță. Persoanele cu dizabilități trebuie să regăsească în aceste stații toate facilitățile pentru a putea accesa mijloacele de transport.
Orașele au o profundă dimensiune civică și se bazează pe comunități puternice. Acestea funcționează atât în sens administrativ, cât și profesional sau valoric. Comunitățile puternice au drept liant cultura, spiritul asociativ și solidaritatea, iar ca obiective, promovarea competenței, prosperității și progresului social, prin consolidarea clasei de mijloc a societății românești și manifestarea empatiei în raport cu toți membrii acesteia, ceea ce generează încredere socială.
Viitorul dezvoltării societății noastre se bazează pe spiritul comunitar, pe implicarea civică, pe critică activă și pe înțelegerea temelor cu adevărat importante pentru oameni.
Așadar, formarea de comunități și cultivarea spiritului comunitar sunt obligatorii. Administrația publică locală poate furniza serviciile de bază pentru o calitate a vieții decentă, dar pentru orice depășește acest standard e nevoie de implicarea comunităților.
Trebuie să punem un stop acțiunilor administrației publice locale din Sectorul 1 față de propriii cetățeni asemeni unei bariere. Bucureștenii nu mai trebuie să se lupte pentru a afla informații publice despre orașul lor, pentru a-și face vocea auzită sau nevoile luate în calcul.
În ultimii ani asistăm la un proces de activare a zeci de ONG-uri și grupuri civice informale cu oameni fantastici care au pus cărămizi solide pentru construirea/consolidarea comunităților locale. Acești actori cheie au sudat fibra socială prin oferirea unei voci oamenilor, de la firul ierbii.
Prin aceste ONG-uri sau grupuri civice informale s-a început dezbaterea subiectelor care nu erau abordate public de administrația publică locală, dar care sunt de un interes major pentru bucureșteni: riscul seismic, poluarea din capitală, situația sistemului de educație care nu pregătește tinerii pentru viața de după studii, lipsa spațiilor verzi etc.
Așadar, în momentul de față există o masă critică de oameni care pot schimba în bine Sectorul 1 prin consolidarea comunităților locale, administrația publică locală având responsabilitatea de a implementa măsuri de sprijinire a acestor demersuri.
Spații comunitare
“Este nevoie de un loc pentru a crea o comunitate și de o comunitate pentru a crea un loc” – Projects for Public Spaces
Centre de servicii locale
Regenerarea comunităților locale trebuie să aibă loc în paralel cu regenerarea urbană. Unul din pilonii regenerării morale a comunităților de cartier poate fi constituirea la nivel local a centrelor de servicii locale.
Prin atribuțiile specifice pe care la are, administrația publică locală poate identifica clădiri din patrimoniul public sau privat sau poate cere în administrare astfel de imobile în care se pot institui Centre de Servicii Locale. În aceste centre pot funcționa servicii publice de interes local în educație, domeniul cultural, protecția persoanelor sau pentru grupurile cu nevoi speciale etc.
Aici își pot desfășura activitatea ONG-uri cu activitate în protecția socială sau a mediului. Tot aici tinerii și pensionarii pot desfășura activități de voluntariat în folosul comunității.
Centrele de Servicii Locale trebuie să reprezinte un liant între comunitatea locală și administrația publică, locul în care cetățenii intra în contact direct și periodic cu aleșii locali. Aici se pot pune bazele unor proiecte civice propuse de comunitățile locale.
Acțiuni și intervenții propuse:
Proiecte comunitare
Propunem implementarea următoarelor măsuri care să aibă drept obiectiv identificarea și sprijinirea realizării unor proiecte comunitare:
Primăria Sectorului 1 are un rol de identificare a soluțiilor inovative, digitale prin care cetățenii sau alți actori cheie să poată interacționa mai eficient și transparent cu administrația publică locală, astfel reconstruind încrederea în posibilitatea de colaborare cu administrația publică locală.
Ⓒ 2024 Iulian Hatmanu • Partidul REPER