Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the loginizer domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/svvartpq/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114
Sectorul 1, sectorul bine planificat urban – Iulian Hatmanu

Administrăm sustenabil, respiri aer curat!

Urbanismul făcut pentru cetățenii Sectorului 1 înseamnă un sector funcțional!

De ce este important să locuiești într-un sector funcțional?

Un sector funcţional  înseamnă pentru tine:

  • Fără blocuri între case
  • Respectarea regulilor de construire
  • Reinstaurarea confortului și a civilizației
  • Spații verzi pentru tine și cei dragi
  • Strada Ta, Orașul Tău, un spațiu în care ești respectat și în siguranță ; Sectorul comunităților și al cartierelor.
  • Orașul oamenilor nu al mașinilor, sector cu mobilitate urbană sustenabilă

Ce măsuri vom lua pentru un sector funcțional?

  • Realizarea PUZ-urilor în interes public, finanțat din bugetul sectorului 1, pentru Zona Protejată Bazilescu, Zona Băneasa şi Zona Băneasa Nord
  • Reprezentarea profesionistă a Sectorul 1 în definirea PUG Dinamic București
  • Reconstrucția calității actului urbanistic în sectorul 1
  • Refuncţionalizarea spațiului public şi redarea acestuia pietonilor
  • Vom asigura accesibilitatea spațiilor publice pentru persoanele cu dizabilități
  • Utilizarea instrumentelor planificării urbane și spațiale pentru funcţionalizarea sistemelor de transport public şi gestiunea locurilor de parcare
  • Prognoze și simulări ale impactului dezvoltărilor urbane folosind noul HUB de Inteligență Artificială care să stea la baza deciziilor administrative.

Urbanismul a fost folosit de administrațiile de până acum ca un instrument de promovare exclusiv a intereselor imobiliare de grup în detrimentul drepturilor cetățenilor Sectorului 1.

Întregul sector suferă încă  în contextul unei dezvoltări haotice și neplanificate, bazată pe utilizarea în exces a regimului derogatoriu al PUZ-urilor și întârzierea nepermis de lungă a actualizării Planului de Urbanism General. Acest tip de dezvoltare nu ia în considerare necesitățile unui oraș funcțional, în care nevoile cetățenilor sunt deservite armonios de servicii publice și private.

Traficul blocat se datorează nu doar nerealizării investițiilor, dar și impredictibilității dezvoltării orașului. Această realitate nu permite o gândire pe termen lung a dezvoltării sectorului și o echilibrare a intereselor tuturor beneficiarilor.

Serviciile publice de urbanism și autorizare a construcțiilor eșuează nu doar în această misiune de bază, dar sunt în același timp lente și ineficiente. Încă nu avem o situație clară și completă a terenurilor din sector și a construcțiilor, înregistrate într-un sistem cadastral.

Riscurile nu sunt tratate sistematic, fie că vorbim de siguranța locuirii și prezervarea patrimoniului arhitectural, risc seismic sau reziliență în fața provocărilor climatice.

Orașul nu este doar un țesut urban care trebuie să rămână funcțional, este și o structură cognitivă, o hartă pe care oamenii navighează în viața de zi cu zi. Ca spațiu uman, trebuie să aibă centre și puncte cheie simbol care să creeze sens și semnificație.

Începând cu anul 2009, a fost abrogat alineatul din legea 350/2001 care stipula: „Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investiții. Planurile urbanistice zonale reglementează condițiile de amplasare a investițiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.” Situația a fost agravată de expirarea PUG-ului București și a condus la o dezvoltare haotică bazată pe PUZ-uri și PUD-uri necorelate și care nu au ținut cont întotdeauna de interesul comunității.

În felul acesta s-a autorizat construirea de cartiere fără acces facil către punctele de interes imediat ale locuitorilor, cum ar fi școli, locuri de muncă, spații culturale (ex. Greenfield). Zone istorice (ex. Bazilescu) sunt distruse din punct de vedere urbanistic prin inserarea unor construcții cu regim de înălțime și funcțiuni improprii zonei, conducând la scăderea dramatică a calității vieții și la pierderea identității zonei.

A sosit momentul ca urbanismul să fie real aplicat de administrația locală și perceput de către toți cetățenii ca ceva pozitiv în viețile lor, ca un sistem care le protejează drepturile. Cu alte cuvinte, trebuie aplicat un urbanism civilizat și echilibrat care să confere un echilibru între nevoia de dezvoltare a sectorului și nevoia de a beneficia de un trai comod și sănătos al locuitorilor.

Reformarea actului urbanistic în sectorul 1

Legile actuale ale urbanismului nu sunt perfecte dar pot fi aplicate echitabil și cu buna credință de către o administrația locală competentă în interes public.

Măsurile care vor fi luate sunt:

  • Pentru aplicarea cu buna credință a legilor urbanistice este nevoie că postul de arhitect șef sa fie ocupat de un profesionist integru care sa interpreteze corect prevederile actualului PUG.  Prin respectarea întocmai a literei legii, niciun abuz de genul blocuri între case sau blocuri înghesuite între blocuri nu ar putea exista; în plus, orice derogare de la lege gen  PUD necesita emiterea unui certificat de urbanism care trebuie semnat de primar și arhitect șef și care înglobează multe elemente de oportunitate. Cu alte cuvinte, dacă o derogare deranjează comunitatea și vecinătățile poate fi refuzata argumentat de către primar și arhitect șef.
  • Vom demara cu adevărat elaborarea unui PUZ pentru Zona Protejata Bazilescu care sa stopeze abuzurile urbanistice și să limiteze regimul de înălțime la P+1E+M.

Sector funcțional și dezvoltare urbană

Sectorul 1 are nevoie de o dezvoltare policentrică durabilă, predictibilă, în strânsă legătură cu dezvoltarea infrastructurii și prognoza pe termen mediu și lung a impactului dezvoltării.

Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de capacitatea de transport a rețelei de străzi și bulevarde existente.

Administrația locală trebuie să definească întâi zonele de dezvoltare, să planifice dezvoltarea infrastructurii rutiere și edilitare și a transportului public. Autorizațiile de construcție, respectiv de funcționare, trebuie acordate după realizarea acestora, în același regim ca al utilităților.

O astfel de abordare este necesară atât pentru protejarea drepturilor rezidenților și proprietarilor de spații construite, dar și pentru protejarea drepturilor viitorilor cumpărători și utilizatori în zona de dezvoltare.

Planificarea urbană are un rol critic în funcționarea sistemului de transport urban, prin:

  • Soluții de segregare și optimizare a tipurilor de circulații;
  • Încurajarea transportului public, pietonal și folosirea bicicletelor;
  • Definirea rutelor de transport, inclusiv interfața cu localitățile limitrofe;
  • Ameliorarea condițiilor de transfer a călătorilor.

Dezvoltarea sectorului trebuie să cuprindă o serie de proiecte ce pot fi realizate în mod etapizat, în urma unor analize de impact și a necesarului de resurse.

Considerăm necesare următoarele proiecte:

  • Inițierea primilor pași în vederea implementării sistemului GIS și popularea acestuia cu datele privind construcțiile existente și viitoare, date fiscale pentru impozitarea corectă a proprietăților din sector etc.;
  • Realizarea studiilor necesare în vederea conectării sub forma unui circuit a rețelei de piste de biciclete care să includă obiectivele de agrement și turistice;
  • Definirea și stabilirea zonelor optime pentru parcări tip Park&Ride cu conexiuni intermodale;
  • Identificarea clădirilor de patrimoniu degradate și evaluarea de parteneriate public-private pentru refacerea acestora ca locații utilizate de administrația locală sau pentru prestarea unor servicii de interes public (ex. spații utilizate ulterior pentru activități culturale, spații comunitare etc.);
  • Redefinirea și implementarea centrelor de cartier, cu funcțiuni sociale, economice, administrative și culturale.

Definirea ariilor urbane funcționale și a zonelor de dezvoltare

Este vitală identificarea ariilor urbane funcționale existente în Sectorul 1, respectiv definirea/planificarea unor arii urbane funcționale necesare comunității, astfel încât să fie construite premisele și condițiile unei mobilități urbane sustenabile, atât în interiorul ariei teritorial-administrative, cât și în relația cu zonele exterioare din imediata vecinătate sau cu cele mai îndepărtate.

Definiția unei „arii urbane funcționale” a fost convenită între Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Eurostat și Directoratul General pentru Politici Regionale și Urbane al Comisiei Europene, ca fiind bazată pe densitatea populației prin care se identifică o aglomerare urbană și pe fluxurile de călători către muncă ce identifică entități de pe piața muncii integrate cu respectiva aglomerare urbană. O arie urbană funcțională ar trebui, de asemenea, să ia în considere facilitățile de educație (grădinițe, școli), sănătate (dispensare, policlinici, spitale), culturale și de divertisment (muzee, teatre, cinematografe, parcuri și grădini, amenajări pentru sport și relaxare), aflate în interiorul ariei sau la distanțe convenabile din punct de vedere al accesibilității.

Direcțiile de acțiune pentru administrarea Sectorului 1, împreună cu susținerea PMB, sunt:

  • Realizarea Hărții Digitale Complexe a Sectorului 1, cu identificarea elementelor care pot defini arii urbane funcționale pe cartiere sau grupuri de cartiere, cu datele demografice și de urbanism evidențiate corespunzător și actuale (reale).
    Această acțiune necesită activități planificate și coordonate de culegere de date, interviuri/sondaje cu locuitori și cu angajați/prestatori de servicii din alte zone urbane sau periurbane, de analiză și sistematizare/ clasificare, de mapare corectă și clasificare a străzilor și căilor de acces, a unităților școlare, sanitare, culturale și de divertisment din sector sau adiacente.
    Acțiunea are multiple beneficii: asigurarea fondului de date pentru gândirea de proiecte de mobilitate urbană și accesibilitate, asigurarea unor informații utile în elaborarea de politici legate de amenajarea urbană, informații pentru identificarea congestiilor și elaborarea de politici de internalizare a costurilor acestora în costurile de mobilitate, centralizarea de informații pentru identificarea posibilităților de parcare de proximitate sau de tranzit (park&ride) utilizabile pentru elaborarea de politici de internalizare a costurilor acestora în costurile de mobilitate, asigurarea fondului de date și imaginii de ansamblu pentru modernizarea/extinderea unităților de învățământ ce sunt în responsabilitatea administrației de sector (din perspectiva accesibilității, dar și din perspectiva calității și atractivității acestora).
  • Desenarea ariilor urbane funcționale identificate. Beneficiul principal este scoaterea din izolare a unor cartiere prin integrarea lor în arii urbane funcționale, pe criteriile menționate.
  • Includerea conceptelor de mobilitate urbană și accesibilitate în analiza. Beneficiile sunt asigurarea unor dezvoltări urbanistice integrate și realizate cu respectarea intereselor comunității și ale cetățenilor săi, creșterea transparenței în comunicarea publică și consultarea cetățenilor afectați, precum și responsabilizarea contractorilor față de cetățeni și comunitate.

Servicii urbane și calitatea vieții

Calitatea vieții cetățenilor din comunitate constituie o responsabilitate a administrației publice, care trebuie sa elaboreze politici publice în sprijinul asigurării/creșterii acesteia.

Pentru toți cetățenii unei comunități este foarte important timpul petrecut în trafic, pentru deplasările curente la locul de munca, către facilitățile comerciale, de sănătate sau culturale.

Este, de asemenea, important pentru calitatea vieții modul în care copiii au acces la unitățile de învățământ și siguranța lor pe drumurile publice. Persoanele în vârstă trebuie sa se poată bucura și ele de o calitate a vieții în comunitate, deplasările lor fiind mai dificile și legate mai mult de facilitățile de sănătate (policlinici, farmacii), de aprovizionare (piețe, magazine în proximitate), dar și de locuri de relaxare (grădini, parcuri), inclusiv de căile de acces către școli și grădinițe pentru cei care au în grijă nepoți.

Evident, calitatea vieții cetățenilor este influențată grav și de poluarea generată de traficul auto. Direcțiile de acțiune pentru administrarea Sectorului 1, împreună cu susținerea Primăriei Municipiului București, sunt:

  • Identificarea de obiective clare pentru accesibilitate, cu implicarea cetățenilor în definirea acestora și a intervențiilor de optimizare, ținând cont de interesele comunităților Sectorului 1 ca parte a ansamblului urban București și periurban Ilfov;
  • Se va insista și promova cerința ca definirea strategiilor să se realizeze pe baza unor pachete integrate de măsuri și nu pe măsuri singulare sau particulare, în colaborare cu PMB și celelalte sectoare, respectiv cu Ilfov și UAT-urile sale;
  • Revizuirea clasificării străzilor din Sectorul 1 și a competențelor de administrare, în colaborare cu Primăria Municipiului București. Astfel, se poate ajunge la o mai bună gestionare a străzilor aflate în administrarea Sectorului 1, din punct de vedere al semnalizării rutiere, infrastructurii auto și pietonale, protecției și siguranței pietonilor, proiectării eficiente a frecvenței și accesului (rute) pentru colectarea deșeurilor, asigurării accesului în orice locație pentru intervenții pompieri și salvări;
  • Refacerea trotuarelor pentru circulația pietonală, pe baza unui plan pe termen mediu aprobat în Consiliul Local. Refacerea trotuarelor trebuie sa includă eliberarea de mașini parcate și interzicerea/limitarea parcării pe trotuar, refacerea pavajelor, refacerea barierei verzi de copaci/arbuști între carosabil și trotuar, proiectarea de trasee/piste pentru biciclete acolo unde lățimea trotuarului permite;
  • Identificarea punctelor de congestie și elaborarea unui plan de administrare a congestiilor, în colaborare cu Primăria Municipiului București. Obiectivele de reducere a congestiilor trebuie sa fie legate de îmbunătățirea accesibilității la nivel macro (București și Ilfov), cu particularitățile necesare la nivelul sectoarelor și al UAT-urilor din Ilfov;
  • Implementarea unei politici pentru parcări (ex. favorizarea utilizarii park&ride Straulesti) în colaborare cu PMBi și Ministerul Transporturilor (S.C. Metroul București). Astfel, trebuie revizuit sistemul de management și taxare pentru parcările care pot fi identificate/marcate în zonele deja construite (blocuri, case).

Mobilitate urbană

În aglomerările urbane, condițiile de mobilitate și accesibilitate au devenit un element cheie de evaluare a calității vieții, nu doar din punct de vedere al condițiilor de mediu (poluare, zgomot), dar și din punct de vedere al timpului consumat pentru diversele deplasări necesare sau dorite, al siguranței și confortului cetățenilor.

Mobilitatea urbană sustenabilă constituie deja un concept utilizat pe larg și foarte serios la nivelul UE. Există un număr important de documente generate pe această temă, care vin în sprijinul membrilor UE, dar mai ales în sprijinul comunităților regionale/locale și cetățenilor.

Planul de Mobilitate Urbană Sustenabilă, deși este văzut ca o responsabilitate a comunității locale/regionale, nu se poate realiza și implementa în absența colaborării active cu administrația publică centrală (Guvern și ministerele de resort) și fără o largă consultare/implicare a unor specialiști (mediul universitar, consultanți, mediul de afaceri) și a cetățenilor.

Sustenabilitatea în mobilitatea urbană are la bază integrarea, participarea și evaluarea continuă a soluțiilor identificate și implementate. Un sistem de transport sustenabil este accesibil și îndeplinește cerințele de mobilitate de bază ale tuturor utilizatorilor săi (ex. rezidenți, afaceri și industrii), asigură o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare între diversele moduri de transport.

Mai mult, un sistem de transport sustenabil echilibrează necesitățile de viabilitate economică, echitate socială, sănătate și calitatea mediului, asigură utilizarea eficientă a spațiului urban ocupat de infrastructura de transport și serviciile aferente, dar și îmbunătățește siguranța și securitatea drumurilor.

Trebuie subliniat că atingerea obiectivelor de mobilitate urbană sustenabilă și de accesibilitate este condiționată în mare măsură de un nivel ridicat de cooperare, coordonare și consultare între diferitele nivele ale administrației publice centrale și locale, între primăriile de sector și PMB, dar și între instituții, atât în ce privește planificarea, implementarea, cât și în etapele de monitorizare a performanțelor și îmbunătățire a sistemelor.

Principalele acțiuni pentru susținerea mobilității urbane sustenabile țin de:

  • Promovarea unei politici integrate la nivelul întregii zone urbane și periurbane vizate (București-Ilfov).
    • Abordarea integrată pentru a trata complexitatea sistemelor de transport urban, împreună cu aspectele legate de guvernanță, de legăturile dintre oraș și zonele sau regiunile limitrofe, interdependența modurilor de transport și constrângerile inerente spațiului urban este o prioritate.
    • Abordarea integrată este necesară nu doar pentru dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor de transport, ci și pentru elaborarea politicilor de coordonare a transporturilor cu politicile de protecție a mediului, de mediu sănătos, de amenajare a teritoriului, de construcții de locuințe, cu politicile sociale privind accesibilitatea și mobilitatea, dar și cu politicile industriale.
  • Implementarea și popularizarea drepturilor călătorilor din transportul public urban;
  • Asigurarea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă;
  • Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile, rutele, regularitatea acestora, orarul, condițiile de transport, condițiile și punctele de transfer între moduri de transport;
  • Realizarea unei campanii pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă;
  • Refacerea zonelor verzi de protecție stradală, între calea de rulare și trotuare, în proximitatea zonelor locuite, a unităților școlare și sanitare, a parcurilor și locurilor de joacă sau agreement.

Parcare

Sectorul 1 este un sector în care presiunea insuficienței locurilor de parcare este foarte mare, pe de o parte pentru că avem un parc mare de mașini iar pe de altă parte pentru că în fiecare zi sectorul este tranzitat de un flux auto din toată zona metropolitană și din țară,  flux datorat lipsei alternativelor de transport viabile. Deficitul de locuri de parcare la nivelul Sectorului 1 este cronic iar situația se degradează pe zi ce trece o dată cu creșterea parcului de mașini. Soluțiile pe termen scurt și mediu propuse pot aduce o îmbunătățire imediată a situației existente:

 

  • Introducerea prin Hotărâre de Consiliu Local ca emiterea de autorizații de construire să se facă numai în condițiile în care locurile de parcare aferente conform HCGMB 66/2006 vor fi vândute împreună cu apartamentul aferent. Astfel se va evita situația actuala destul de des întâlnită în care locurile de parcare nu sunt vândute de către dezvoltator către proprietarii de apartamente pe motiv ca oferta de vânzare este prea mare sau se intenționează utilizarea spațiilor de la subsol în alte scopuri.
  • Definirea și stabilirea zonelor optime pentru parcări tip Park&Ride cu conexiuni intermodale, precum și pentru parcări subterane în zone aglomerate, Parc Bazilescu, Piața Victoriei.
  • Implementarea unui sistem integrat de gestiune a parcării pe întreaga suprafață a sectorului (parcări publice, parcări cu plată, parcări de rezidență), cu monitorizare video, vignete inteligente și prioritizarea nevoilor rezidenților. Aplicație mobilă cu funcționalități de Parking-Sharing pentru utilizarea locurilor de parcare rezidențiale disponibile pe timpul zilei.
  • Profilarea trotuarelor în apropierea trecerilor de pietoni și colturilor străzilor astfel încât parcarea ilegală a autovehiculelor sa nu mai fie posibila și astfel să scadă riscul de accidente odată cu creșterea vizibilității spre și dinspre pietoni.

 

Vom pune capăt parcărilor improvizate; asigurarea spațiilor de parcare este o problemă urgentă și pentru siguranța pietonilor, în condițiile în care mașinile ocupă trotuarele; pietonii, mulți bătrâni, părinți cu copii, sunt nevoiți de multe ori să circule în prezent pe carosabil; vom combate această practică generalizată a parcării pe trotuar prin măsuri disuasive.

 

Încurajarea transportului alternativ

Dezvoltarea urbană trebuie să țină cont de capacitatea de transport a rețelei de străzi și bulevarde existente.

Administrația locală trebuie să definească întâi zonele de dezvoltare, să planifice dezvoltarea infrastructurii rutiere și edilitare și a transportului public. Autorizațiile de construcție, respectiv de funcționare, trebuie acordate după realizarea acestora, în același regim ca al utilităților.

 

Pentru a transforma Sectorul 1 într-un sector prietenos cu locuitorii, trebuie conceput un regulament de urbanism aplicabil, care să pună accent și pe nevoile pietonului. Obiectivul este acela că fiecare spațiu public să̆ aibă̆ un rol clar și semnificativ în structura de ansamblu a sectorului. Trotuarele sunt cele mai importante spații pentru pietoni. Totodată, spațiul public reprezentat de zona pietonală reprezintă și zona de transfer între mijloacele de transport în comun.

Trotuarele trebuie sa fie redate pietonilor, spațiul public trebuie amenajat astfel încât utilizarea lui să fie comodă. Stațiile transportului public trebuie amplasate și amenajate astfel încât să fie vizibile, să asigure protecție în condiții atmosferice dificile, să asigure informații și facilități necesare pietonilor. Accesul autovehiculelor în spaţiul destinat pietonilor va fi restricționat prin sistemul de monitorizare al parcării și, în cazuri extreme, montarea stâlpișorilor de siguranță.

În colaborare cu Primăria Municipiului București (PMB), organizații ale arhitecților, experți în domeniu (prin concursuri, în urma unor dezbateri cu cetățenii etc.) trebuie realizată o strategie de revitalizare a zonelor pietonale, a trecerilor de pietoni, a stațiilor de autobuze și tramvaie, urmărindu-se inclusiv facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități.

Pentru ușurința transferului, spațiul public trebuie amenajat astfel încât utilizarea lui să fie comodă. Stațiile transportului public trebuie amplasate și amenajate astfel încât să fie vizibile, să asigure protecție în condiții atmosferice dificile, să asigure informații și facilități necesare pietonilor.

Accesibilizarea spațiilor pentru publice pentru persoanele cu dizabilități

Întreg spațiul public trebuie reorientat pentru a putea fi accesibil persoanelor cu dizabilități. De la refacerea pavajului și a trecerilor pentru pietoni până la asigurarea spațiului minim necesar deplasării și accesibilizarea tuturor clădirilor publice, pregătirea spațiului public pentru folosire de către persoanele cu dizabilități este o obligație în vederea incluziunii firești a acestei categorii în societate.

În ceea ce privește stațiile de transport în comun, condiția necesară este cea de siguranță. Persoanele cu dizabilități trebuie să regăsească în aceste stații toate facilitățile pentru a putea accesa mijloacele de transport.

Sectorul comunităților și al cartierelor

Orașele au o profundă dimensiune civică și se bazează pe comunități puternice. Acestea funcționează atât în sens administrativ, cât și profesional sau valoric. Comunitățile puternice au drept liant cultura, spiritul asociativ și solidaritatea, iar ca obiective, promovarea competenței, prosperității și progresului social, prin consolidarea clasei de mijloc a societății românești și manifestarea empatiei în raport cu toți membrii acesteia, ceea ce generează încredere socială.

Viitorul dezvoltării societății noastre se bazează pe spiritul comunitar, pe implicarea civică, pe critică activă și pe înțelegerea temelor cu adevărat importante pentru oameni.

Așadar, formarea de comunități și cultivarea spiritului comunitar sunt obligatorii. Administrația publică locală poate furniza serviciile de bază pentru o calitate a vieții decentă, dar pentru orice depășește acest standard e nevoie de implicarea comunităților.

Trebuie să punem un stop acțiunilor administrației publice locale din Sectorul 1 față de propriii cetățeni asemeni unei bariere. Bucureștenii nu mai trebuie să se lupte pentru a afla informații publice despre orașul lor, pentru a-și face vocea auzită sau nevoile luate în calcul.

În ultimii ani asistăm la un proces de activare a zeci de ONG-uri și grupuri civice informale cu oameni fantastici care au pus cărămizi solide pentru construirea/consolidarea comunităților locale. Acești actori cheie au sudat fibra socială prin oferirea unei voci oamenilor, de la firul ierbii.

Prin aceste ONG-uri sau grupuri civice informale s-a început dezbaterea subiectelor care nu erau abordate public de administrația publică locală, dar care sunt de un interes major pentru bucureșteni: riscul seismic, poluarea din capitală, situația sistemului de educație care nu pregătește tinerii pentru viața de după studii, lipsa spațiilor verzi etc.

Așadar, în momentul de față există o masă critică de oameni care pot schimba în bine Sectorul 1 prin consolidarea comunităților locale, administrația publică locală având responsabilitatea de a implementa măsuri de sprijinire a acestor demersuri.

Spații comunitare

“Este nevoie de un loc pentru a crea o comunitate și de o comunitate pentru a crea un loc” – Projects for Public Spaces

  • Consolidarea spiritului comunitar
    • Procesul de organizare a spațiilor comunitare trebuie să pornească de la ideea de întărire a spiritului comunitar și a vieții comunitare în cartiere. Vom avea în vedere probleme actuale ale orașului, precum lipsa implicării și chiar dezinteresul comunității în planificarea spațiului public, eficiența investițiilor publice în amenajarea de spații care nu se raportează la nevoile reale ale utilizatorilor (alternative de petrecere a timpului liber, acces deficitar) și nerespectarea identității cartierelor.
    • Sectorul 1 beneficiază de comunități tinere cu inițiative independente de tip “centre culturale de cartier” sau evenimente de informare civică. Se remarcă o creștere a interesului pentru întărirea comunitară și pentru educația civică. Administrația publică locală poate să ofere un cadru de abordare teoretică și practică cu scopul asumat de creștere a nivelului de informare și implicare în privința subiectelor precum dezvoltarea urbană și valorificarea spațiilor publice existente din cartiere.
  • Primăria Sectorului – între facilitator și partener
    • Rolul Primăriei Sectorului 1 este cel de facilitator și partener în implementarea viziunii comunitare. Parteneriatul public-privat este necesar în ideea asigurării unor proiecte durabile, cu impact la nivel de comunitate.
    • Vom cartografia cartierele care necesită o reactivare a spațiilor publice. Această inventariere va ține cont de tipurile de comunități, caracterul fondului construit și vechimea acestuia, densitatea populației din zonă și nivelul socio-economic. În baza acestor informații obiective administrația locală va dezvolta metodologia de abordare practică, ulterior prezentată drept cadru de proiect comunităților interesate.
  • Participativitate și implicare
    • Ne dorim deschiderea unui dialog real cu societatea civilă în urma căruia vom putea identifica cu acuratețe locurile reprezentative specifice fiecărui cartier: locuri de întâlnire cu prietenii, de petrecere a timpului liber, locuri de activități sportive sau culturale, spații care necesită o îmbunătățire a aspectului estetic sau funcțional.
    • Scopul analizei este identificarea spațiilor existente cu potențial de a deveni spații comunitare și popularea acestora cu activități și programe ce atrag comunitatea. Acest demers va aduce de la sine implicarea părților interesate (rezidenții, mediul de afaceri adiacent, organizațiile religioase, culturale sau educaționale) care au interes direct în activarea procesului.
    • În funcție de aceste concluzii vom putea stabili cel puțin două direcții de intervenție: crearea de locuri noi de activități comunitare care să suplinească lipsa de servicii și de activități diverse din cartiere sau reactivarea patrimoniului Primăriei Sectorului 1 prin parteneriate cu societăți civile, ONG-uri.
    • Vom lansa concursuri de idei deschise, orientate pe categorii de vârste sau sociale pentru a revalorifica patrimoniul construit. Dorim să implicăm activ locuitorii sectorului în proiectele de restaurare, de aceea vom institui programe de voluntariat și workshopuri educaționale.
    • Trăsătura comună a celor două direcții va fi cea de regenerare a spațiilor publice existente, abandonate, subutilizate și transformarea lor în locuri interesante, autentice, atrăgătoare de comunități active și implicate.
  • Intervențiile minore pot avea impact major
    • Vom asigura accesul la informații prin crearea unei platforme online care să încurajeze cultura dialogului între reprezentanții societății civile astfel încât participanții să fie direct implicați în fiecare etapă a procesului. Vom asigura modalități de activare a vieții comunitare cu costuri minime.
    • Vom amenaja spațiile din jurul locuințelor colective (grădini, mobilier urban, iluminat public etc.), sprijinind formarea de grupuri de inițiativă publică care să “adopte” și să întrețină câte un spațiu comunitar.
    • Vor fi organizate evenimente (socializare, sport și joacă) pentru a atrage și întreține interesul colectivității. Acestea vor dispune de implicarea tuturor actorilor interesați în promovarea educației și culturii (inclusiv instituțiile publice aferente primăriei).
    • Centrele comunitare existente vor fi deschise către publicul larg și vom diversifica serviciile și acțiunile astfel încât să răspundă cerințelor comunității.
  • Integrare socială
    • Un aspect pe care îl urmărim este asigurarea egalității sociale și de gen. Vom promova programe de integrare a comunităților defavorizate. Ne vom adresa în special tinerilor care nu au acces la educație și vom organiza alături de ei ateliere educative și cursuri nonformale.
    • De asemenea, sprijinim implicarea activă a tuturor persoanelor defavorizate în cadrul activităților din spațiile comunitare publice.

Centre de servicii locale

Regenerarea comunităților locale trebuie să aibă loc în paralel cu regenerarea urbană. Unul din pilonii regenerării morale a comunităților de cartier poate fi constituirea la nivel local a centrelor de servicii locale.

Prin atribuțiile specifice pe care la are, administrația publică locală poate identifica clădiri din patrimoniul public sau privat sau poate cere în administrare astfel de imobile în care se pot institui Centre de Servicii Locale. În aceste centre pot funcționa servicii publice de interes local în educație, domeniul cultural, protecția persoanelor sau pentru grupurile cu nevoi speciale etc.

Aici își pot desfășura activitatea ONG-uri cu activitate în protecția socială sau a mediului. Tot aici tinerii și pensionarii pot desfășura activități de voluntariat în folosul comunității.

Centrele de Servicii Locale trebuie să reprezinte un liant între comunitatea locală și administrația publică, locul în care cetățenii intra în contact direct și periodic cu aleșii locali. Aici se pot pune bazele unor proiecte civice propuse de comunitățile locale.

Acțiuni și intervenții propuse:

  • Regenerarea piețelor agro-alimentare aflate în administrarea Primăriei Sectorului, acoperirea lor și reorganizarea secțiunilor de produse puse în vânzare.
  • Identificarea clădirilor ce pot fi folosite drept centre de servicii locale. Va fi luată în considerare posibilitatea utilizării spațiilor deținute de administrația locală̆ de către ONG-uri și asociații de locatari;
  • Încurajarea tehnicilor de urbanism participativ prin consultări publice extinse.

Proiecte comunitare

Propunem implementarea următoarelor măsuri care să aibă drept obiectiv identificarea și sprijinirea realizării unor proiecte comunitare:

  • Realizarea de cursuri, evenimente și structuri de suport pentru asociațiile de proprietari care să fie informate despre legislația complexă aplicabilă lor și despre ce proiecte ar putea realiza împreună cu administrația publică locală cu impact la nivelul comunităților locale;
  • Realizarea unei comisii de consultare informală în domenii-cheie la nivel local în care ONG-urile, specialiștii, cetățenii interesați, care sunt deja activi în anumite domenii, să poată ajuta la dezvoltarea anumitor strategii sau la îmbunătățirea celor existente, precum și la dezbaterea unor proiecte viitoare;
  • Crearea unei platforme și organizarea de concursuri pentru dezbaterea și finanțarea proiectelor inovative și cu impact la nivel local, pentru consolidarea comunităților;
  • Includerea unor măsuri de dezvoltare a domeniului cultural în Sectorul 1, plecând de la înțelegerea că acesta joacă un rol esențial în consolidarea identității locale și în formarea de comunități.

Primăria Sectorului 1 are un rol de identificare a soluțiilor inovative, digitale prin care cetățenii sau alți actori cheie să poată interacționa mai eficient și transparent cu administrația publică locală, astfel reconstruind încrederea în posibilitatea de colaborare cu administrația publică locală.